De câte ori până acum, pe foaia caietului de matematică, aţi început să desenaţi cu creionul fel de fel de imagini. Intuitiv, v-aţi realizat desenele utilizând o serie de obiecte specifice geometriei: punctul, linia sau dreapta, segmente etc., precum şi utilizând instrumnete cu care putem să construim figurile geometrice: creionul, rigla, echerul… Este momentul la care elementele intutitive încep să prindă contur într-o ramură a matematicii, numită geometrie (geo– pământ, metrie– măsură)

Vă invităm să priviţi obiectele create de om şi obiectele din natură. Deşi putem identifica o serie întreagă de caracteristici comune, există multiple diferenţe, poate cea mai vizibilă este că obiectele naturale arareori sunt formate din bucăţi de linii drepte, majoritatea marinilor şi suprafeţelor fiind curbe. Aţi putea imagina un motiv pentru care oamenii preferă să realizeze obiecte care diferă de cele naturale (deşi la bază stă tot exemplul lumii reale)?

Într-o familie, un frate al mamei sau al tatălui reprezintă pentru copilul acestora un unchi. În familia noţiunilor matematice, unghiul este un fel de unchi care se ocupă de educaţia ta; el trebuie să fie drept, deşi uneori ţi se pare enervant sau chiar obtuz, însă este cu siguranţă o minte mai ascuţită decât a ta; uneori mai pleacă, deci e nul, iar când îl mai surprinzi moţăind, întins pe canapea, este alungit.

Ar fi interesant ca atunci când mergeţi cu trenul, să-l rugaţi pe conductor să vă lase în cabina sa să observaţi şinele unei linii de cale ferată. Dacă priveşti în zare, „vezi” cum şinele se întâlnesc dar ştii nu e adevărat. Dacă şinele ar continua la infinit, ne punem întrebarea: se vor întâlni sau nu? Întrebări de tipul acesta şi-a adresat şi matematicianul grec Εὐκλείδης. Dacă sunteţi curioşi despre ce matematician este vorba, căutaţi semnificaţia simbolurilor în alfabetul grecesc!

Atleţii care participă la proba sportivă denumită biatlon trebuie să îmbine rezistenţa la efort (parcurgerea a 20 de kilometri) cu capacitatea de concentrare (nimerirea a 20 de ţinte – probă de tir). Pentru fiecare caz în parte este nevoie de antrenament, în cazul probei de tir antrenamentul realizându-se în spaţii special amenajate numite poligoane. În matematică, spaţiile în care exersăm raţionamentele geometrice sunt de mai multe tipuri, dar puteţi începe antrenamentul cu poligoanele!